Unii oameni par să treacă ușor prin viață, fără să se gândească prea mult la ce consecințe au faptele lor asupra celor din jur, sau chiar asupra lor. Și când se întorc toate împotriva lor, se întreabă cu ce au greșit. Nu înțeleg că fiecare decizie pe care o iau lasă urme.
Există o lege nescrisă pe care unii o numesc legea reciprocității sau a compensației, alții îi spun karma sau dreptate divină.
Toate aceste interpretări, pentru mine, au o singură traducere în practică: ceea ce dai în viață, primești înapoi într-o formă sau alta.
Apare frecvent întrebarea însă: de ce suferă oamenii buni? În primul rând, aș vrea să definim ce înseamnă oameni buni. Dacă a fi bun înseamnă să te neglijezi pe tine ca să le faci pe plac altora, dacă lași nevoile tale la mâna altora, asta înseamnă că nu îți oferi în primul rând ție respectul cuvenit.
Pe scurt, dacă tu te faci preș în fața celorlalți, ei ce crezi că vor face?
Ca să poți fi bun cu ceilalți, trebuie sa fii mai întâi bun cu tine. Toate acțiunile, gândurile și vorbele pozitive pe care ai vrea să le îndrepți către cei din jur, oferă-le în primul rând ție.
Explicația este simplă: dacă paharul tău este gol, ce oferi celorlalți din el? Când dai și ultima picătura de apă de la tine, tu cu ce îți stingi setea?
Am două exemple recente ale unor femei care îmi sunt foarte dragi și care au trecut în ultima vreme prin probleme de sănătate foarte grave. Deși nu se cunosc între ele, amândouă mi-au spus același lucru: ”am ajuns aici pentru că am tăcut mereu, am ținut toată supărarea în mine, nu am avut grijă de mine și de feminitatea mea, iar acum se pare că toate astea s-au întors împotriva mea.”
La polul opus avem dilema celor care fac mult rău oamenilor din jur, sau egoiștii cărora nu le pasă de nimeni însă nu par să plătească vreodată pentru asta. Poate nu este vizibilă suferința lor, dar într-un fel, la un moment dat, balanța se va echilibra.
Există și teoria conform căreia trăim mai multe vieți ca să ne învățăm lecția. Fără a vrea să intru în polemici de ordine spirituală, eu nu cred că avem mai multe vieți, așa că este dreptul nostru să o trăim pe asta pe care o vrem așa cum dorim, însă cu gândul și convingerea că lucrurile se echilibrează constant.
Care ar fi, din punctul meu de vedere, 10 legi ale compensației în relații:
- Dacă tu te ascunzi, nu pretinde ca cel de lângă tine să fie o carte deschisă.
- Atunci când tu nu îți respecți cuvântul, nu aștepta promisiuni îndeplinite de la alții.
- Dacă taci și nu iei atitudine doar ca să fie pace, îți vor fi încălcate teritoriile cu bocancii.
- Când minți o persoană care te iubește, vei simți în suflet minciuna celui pe care ajungi să îl iubești tu.
- Fiecare decizie luată atrage după sine consecințele ei.
- Când faci mereu pe plac altora, nu te aștepta ca ei să aprecieze asta.
- Dacă tu nu știi ce vrei, nu poți pretinde altcuiva să te salveze.
- Dacă tu nu îți trăiești și comunici valorile personale, cei de lângă tine nu vor avea ce să respecte.
- Dacă porți mereu măști, oamenii te vor privi ca pe o piesă de teatru.
- Dacă tu consideri că ți se cuvine totul, persoana iubită nu mai simte că are ce să îți dăruiască.
Trăirea autentică pare să sperie multă lume. Ne pasă mai mult de ceea ce cred alții despre noi decât de ceea ce ne dorim cu adevărat să facem în viață. Atunci când te accepți așa cum ești, când îți pui pe primul loc nevoile tale, de abea atunci vei putea oferi celor din jur iubire necondiționată de așteptrări și frustrări.
Am dezvoltat programe integrate de coaching care te vor ajuta să afli răspunsuri la întrebările sau provocările pe care le ai acum în relații. Sau la nemulțumirea că încă nu ai relația pe care o dorești.
Vestea bună este că relațiile se învață și orice persoană care este deschisă spre o noua abordare a relațiilor poate trăi o viață împlinită.
One Response
De acord cu multe din informațiile expuse aici. Legea karmei însă ar funcționa după cum spuneți, dacă totul s-ar petrece în vid și se pare că până și vidul e pus la îndoială în special de mecanica cuantică cel puțin.
Dar cum trăim în atmosferă, unde există o mulțime de forțe exprimate în diferite niveluri de energie și vibrație. Așa se explică de multe ori că…”urmașii plătesc greșelile înaintașilor” sau karma de neam și nu numai. Se întâmplă copii de câteva luni, deci inocenți încă să sfârșească în condiții tragice fără ca ei să aibă vreo vină ,același lucru și pentru copii mai mari. Legea karmei are efect de bumerang doar dacă n- ar exista nici un fel de forțe, ceea ce este se pare fals. Asta sigur nu înseamnă desigur că dacă faci rău sau bine, la un moment dat nu vei primi sub o formă sau alta răul sau binele respectiv. Dar cum spuneam nivelurile subtile mai ales, la care puțini oameni au acces sau niciunul, fac ca efectele karmei să nu aibă întotdeauna efectul de bumerang de la și către aceeași persoană.